Ubi bene, ibi patria (lat. „Unde e bine, acolo e patria”) – Expresia are doi părinți: autorul grec Aristofan, în comedia Plutus, în care a pus problema repartiției bunurilor în societate. Poetul latin Pacuvius a formulat aceeași idee în versul Patria est ubicumque est bene (Patria este oriunde-i bine) – vers citat de Cicero în Tusculane (V, 37, 108). Rotunjită de graiul latin, în spiritul său, la forma simplă și concisă păstrată pînă azi, expresia a găsit de-a lungul veacurilor destui adepți care sacrifică sentimentul patriotic în fața intereselor și satisfacțiilor personale. Dar încă și mai mulți adversari: de la Horațiu (Dulce et decorum est pro patria mori – Ode, III, 2, 13), la Voltaire (À tous les coeurs bien nés que la patrie esi chère! – Tancred, III, 1). Adevărații patrioți spun, deci, dimpotrivă: Ubi patria, ibi bene (Unde-i patria, acolo-i bine).